Prima pagină > Sfaturi pentru o viata sanatoasa > Mic tratat anti-stres. Trăim ceea ce suntem. De azi, trăim fără stres!

Mic tratat anti-stres. Trăim ceea ce suntem. De azi, trăim fără stres!


ESTRÉSAm gasit aici acest articol al Elei Crăciun, si fiind interesant, m-am gandit sa il impart cu voi!

Spune DA bucuriei! Spune NU stresului!

Stresul. Câți dintre noi nu îl cunosc, resimt sau experimentează, poate, chiar în acest moment? Câți nu l-au trăit, câți nu se confruntă constant cu el și, mai ales, câți încearcă zilnic să îl anihileze sau să îl îndepărteze din cotidianul lor? Vrem sau nu, stresul a devenit o constanță a vremurilor moderne și stă numai în puterea noastră să îl conștientizăm și să îl combatem. Nu este o sarcină ușoară, dar nici imposibilă. Iar instrumentele necesare sunt nu doar la îndemâna noastră, ci într-o vecinătate adesea…ireală. Am ajuns la această concluzie stând de vorbă cu Dana Dumitrache, psihoterapeut Fundația Mereu Aproape, care nu doar ne-a elucidat cauzele, rădăcinile și repercusiunile stresului într-un tablou în care fiecare dintre noi se poate regăsi cu ușurință, dar ne-a oferit  și posibile antidoturi.

Scurtă definiție a stresului
În fapt, stresul nu este altceva decât un sindrom general de adaptare (Hans Selye), caracterizat prin efort, rezistență și epuizare. “Eu însămi mă declar, deseori, victima stresului cotidian. Da, stresul este o boală generată de societatea în care trăim și de nevoile noastre emoționale și afective. De cutumele sociale, economice sau culturale pe care le preluam și le  trăim perpetuu în același invariabil spirit gregar”, ne spune Dana Dumitrache.

Ești stresat pentru că…
…ai întârziat plata ratei bancare, pentru că oportunista ta colegă a mai bifat un succes la ședința săptămânală, pentru că nu ți-ai permis vacanța pe Coasta de Azur, cum au făcut-o Stăneștii, mulțumindu-te cu deja “autohtonele” plaiuri … bulgărești, ești stresat că nu ai schimbat canapelele din sufragerie sau pentru că viața intimă cu soțul/soția ta a devenit un dezastru. “Copiem și deplasăm spre absurd exemplul mai fericiților noștri vest-europeni. “Fericiți” e un fel de a spune: nevoia compulsivă de a poseda bunuri, obiecte sau oameni nu duce mai departe de ingerarea de anxiolitice și/sau andipresive”, ne lămurește psihologul Fundației Mereu Aproape.
Românul este, prin esență, un om stresat. Dacă are prea mult, este depresiv prin alienarea percepției despre sine sau/și prin supravalorizarea nevoii de putere și de control. Dacă are prea puțin, stresul este înlocuit de disperare, de grija zilei de mâine, de infometarea versus abundența pe care o vede în jur. În general, lupta pentru supraviețuire este generatoare de stres. “Românul este performer al luptei pentru supraviețuire, indiferent de “casta” din care provine”, adaugă psihoterapeutul.
Statistic vorbind, depresia, anxietatea, ambele generate de stres, de frici nenumărate, de credințe false, sunt la fel de populare la Amsterdam, Bruxelles, Viena sau Paris. Diferă cauza generatoare de stres, nu neapărat  amplitudinea și/sau persistența. Doar că noi obișnuim să vizităm preotul, nu terapeutul, atunci când nu mai știm cum să facem față temerilor, frământărilor, insomniei, palpitațiilor ș.a.m.d.
“Un prieten, operator de profesie, îmi povestea deunăzi de Nepal, de experiența trăită de el în zona aceasta de lume, de-a lungul mai multor săptămâni. Oamenii aceia nu au nimic și, totuși, au totul: bucuria și detașarea. Mizeria este la ea acasă, sărăcia la fel. Dar nu și-au pierdut INOCENȚA. Cum spune credința noastră ortodoxă “fericit cel sărac cu duhul”. Duhul nu este, în opinia mea, sinonim cu prostia, ci cu inocența. Nepalezii trăiesc din te miri ce, dar au Spiritul călauză în viața. Sunt mai apropiați de natură, de Cer. Cine știe. Și înțelepciunea înaintașilor noștri are aceleași origini: apropierea de natură, de sinele lăuntric, de lipsa nevoii de a poseda, de a învinge. Înțeleciunea aceasta funcționează pe principiul lui “EU SUNT” și nu a celui “EU VREAU””, povestește Dana Dumitrache.
Stresul se poate ancora în diferite cauze, ce alternează de la om la om:  unii suferă de mania perfecțiunii, alții sunt stresați din pricina nevoii imperioase de control, alții de putere, din pricina vulnerabilității emoționale și afective, din cauza (auto)sabotării încrederii în sine, a lipsei respectului față de sine și față de ceilalți sau a deteriorii stimei  de sine. Poți fi stresat  pentru că nu știi încă să spui “NU” sau nu știi cum să spui “DA”. “Nu” nu te pot ajuta; “Da”, am nevoie să trăiesc experientța aceasta.

Cum știm că suntem stresați?
“Simplu: duci pietre de moară pe umeri, mușchii îți sunt întinși la maxim, gura îți este un deșert, transpiri când nu ar trebui s-o faci, funcțiile digestive s-au revoltat, ai greață, palpitații, amețeală. Sunt simptomele anxietății de care suferi și nu cauze ale cine știe cărei afecțiuni incurabile. Somatizezi stresul. Cum te prezinți psihic? Cu certitudine, poți să-ți spui: sunt anxios, irascibil, trist/depresiv; de asemenea, trăiești conștient sau … nu o multitudine de spaime (sentiment pregnant de insecuritate), plângi, țipi, te simți, poate, vinovat, deciziile sunt o redută greu de cucerit, insomniile transformă noaptea în zi și ziua o trimit în dimensiunea polară. Trăim plenar stresul negativ, adică distresul”, ne împărtășește psihoterapeutul.
Stresul prelungit poate determina apariția unor probleme de sănătate, de natură sexuală, digestivă, oncologică, de fertilitate, cardiace, calviție, psihice etc.

Cum îi venim de hac stresului?
Metodele sunt printre cele mai accesibile, diverse și, uneori…tradiționale: “ Îmbrățișați un copac, reparați un motor, practicați hatha yoga sau yoga respirației, asudați pe terenul de fotbal, baschet sau pe pista pentru biciclete, relaxați-vă în bazinul de înot, ascultați muzică, dacă se poate clasică sau ambientală, de relaxare, e bun și  masajul, excelentă și hipnoza, acupunctura, aranjați-vă casa și biroul feng shui, săpați în grădină, plantați pomi, scrieți romane sau/și poezii, jucați-vă împreună cu copiii dumneavoastră sau cu animaluțul din casă, împărtășiți-vă poveștile și nevoile cu prieteni buni și dați-vă întâlnire cu psihoterapeutul. Orice vă rupe de gândurile cultivate în exces și de emoțiile negative invalidante este bun medicament pentru stres. Inclusiv sexul. Dacă nu-l transformați în patologie”, ne recomanda psihoterapeutul Dana Dumitrache.
Ceea ce este important de reținut este să nu ne concentrăm prea mult pe nevoia de control, ci să mai lăsăm să se întâmple și ceea ce nu putem controla. Vom avea marea surpriza să constatăm că evenimentele fericite din viața noastră au coincis cu relaxarea emoționalp, cu acea atitudine de “je m’en fiche”, pe care am abordat-o în situațiile limită, când nimic nu mai conta.

Mici trucuri anti-stres:

  • Plantele sunt mari potențatori – naturali – și fără efecte adverse de relaxare emoțională. Una dintre acestea se numește passiflora.
  • Introduceți în alimentația zilnică o plantă verde (varza, brocoli, pătrunjel, păpădie etc), un fruct, o legumă netratată termic.
  • Câteva semințe de caisă, de susan, de in, de chia să nu lipsească din alimentația dumneavoastră săptămânală.
  • Beneficiile alimentației sănătoase pentru organismul și pentru psihicul nostru sunt uriașe! De pildă, carența de calciu li de magneziu  sau de glucoză, din sânge, poate declanșa sau mări reactivitatea (irascibilitatea, agresivitatea).
  • Eliberați stresul, distresul (stresul rău), prin eustres, adică prin stresul bun: iubiți, faceți sport, dansați, nu ocoliți shopping-ul, dați ghes muzicii prin meloterapie, eliminați gândurile prin meditație!
  • Bucurați-vă! Nu trebuie să trăim izolați în junglă sau pe vârfuri himalayene, ca să ne bucurăm de viață, de ceea ce trăim bun și stabil în viața noastră. Nu uitați: trăim ceea ce suntem (ceea ce gândim și simțim). Conștientul colectiv al poporului nostru mustește de anxietate, adică de stres. Stresul este molipsitor li se transmite transgenerațional, transgenetic. Îi putem opri călătoria prin viața noastră devenind conștienți de ceea ce suntem, de ceea ce facem, de ceea ce gândim și simțim.
  1. Niciun comentariu până acum.
  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: